Cârlibaba este o comună în județul Suceava, la limita între regiunile istorice Bucovina și Transilvania, România, formată din satele Cârlibaba (reședința), Cârlibaba Nouă, Iedu, Șesuri, Țibău și Valea Stânei.
Agricultura
Agricultura este reprezentată prin existenţa unei suprafeţe agricole de 4.930 ha, din care : suprafaţă arabilă 94 ha, păşuni 4.104 ha, fâneţe 732 ha. Economia locală se bazează în principal pe exploatarea lemnului şi creşterea animalelor. Fiind o activitate tradiţională în zonă, creşterea animalelor este favorizată de întinsele suprafeţe de păşuni şi de vegetaţia bogată. Creşterea competitivităţii în sectorul zootehnic urmăreşte alinierea domeniului la standardele Uniunii Europene, ameliorarea raselor, creşterea productivităţii muncii şi introducerea de tehnologii noi care îmbunatatesc calitatea produselor şi stimularea competitivităţii pe piaţa locală şi pe pieţe externe. Administraţia locală este interesată de atragerea unor investitori pentru consolidarea de noi ferme, promovarea asociaţiilor de producători precum şi dezvoltarea nişei de piaţă a agriculturii ecologice.
Faptul că zona nu este poluată, precum şi bogăţia şi diversificata floră spontană, fac oportune investiţiile în dezvoltarea apiculturii, fiind necesare investiţii pentru dotarea cu un centru de colectare şi valorificare a produselor apicole.
Industria agroalimentară
Se pot amenaja în comună :
– centre de tăiere, abatoare, carmangerii, unităţi de colectare, prelucrare şi valorificare a laptelui, a pieilor, a lânii ş.a. , produsele obţinute pe raza comunei fiind integral biologice;
– întinsele suprafeţe acoperite de păduri (24.700 ha) asigură suficiente cantităţi de fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale încât să facă oportune investiţiile în amenajarea unui centru de colectare, prelucrare şi valorificare a acestora.
Industrie
Există oportunitatea investiţiilor în amenajarea unuo microhidrocentrale. Numeroasele izvoare de ape carbogazoase fac oportune investiţiile în amenajarea unei staţii de îmbuteliere a acestora.
Pot fi amenajate în zonă ateliere de mic mobilier, tâmplărie, profile din lemn, construcţii case din lemn, mobilier de grădină, sculptură din lemn, existând forţă de muncă calificată şi tradiţie în aceste domenii. Se pot amenaja şi ateliere de confecţii textile, confecţii încaltaminte, artizanat, domenii ale industriei uşoare pentru care există forţă de muncă calificată.
Turism şi agroturism
Zona în care este amplasată comuna este cunoscută ca având un caracter istoric, etnografic şi cultural. Obiectivele turistice mai importante sunt : monumentul comemorativ care aminteşte de trecere lui Bogdan I (1359) prin această comună, rezervaţia geologică,, Piatra Ţibăului,, şi rezervaţia Lala. Formele de relief, clima şi vegetaţia, alcătuiesc un cadru natural atractiv care, nefiind poluat de activităţi industriale, permite desfăşurarea unor activităţi turistice specifice. În sezonul de iarnă există posibilitatea amenajării unei pârtii de schi, iar în celelalte anotimpuri pot fi satisfăcute cele mai exigente gusturi ale amatorilor de drumeţii. Atracţiile turistice pot fi constituite din: drumeţie, turism ecvestru, vânătoare şi pescuit, ciclism montan etc. În anul 2005 s-au inaugurat două pârtii de schi, dotate cu teleschi şi un teren de hochei pe gheaţă în nordul Suhardului (Măgura şi Stânişoara). Anual, în luna februarie se organizează manifestarea
,,Serbările Zăpezii” la care participă numeroşi turişti şi în cadrul căreia se organizează o multitudine de concursuri sportive specifice iernii dar şi diverse spectacole şi jocuri distractive.
Administraţia locală este preocupată de dezvoltarea continuă a infrastructurii specifice activităţii turistice, sprijinind amenajarea unor moteluri, pensiuni, case de vacanţă, hoteluri, restaurante cu specific local, centre de pescuit, de vânătoare, tabere şi cantonamente sportive, campinguri, baze sportive de iarnă, pârtii de schi, săniuş, telescaun, snowboard, baze sportive de vară, mountainbike, circuite turistice, ATV, trasee forestiere, alpinism, trasee montane ş.a.
Infrastructura
Creşterea economică a comunei este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii, în special a căilor de comunicaţii precum şi a utilităţilor şi a infrastructurii de afaceri. Administraţia locală a comunei este preocupată de asigurarea unui standard ridicat al calităţii vieţii, de dezvoltarea unei infrastructuri sociale în concordanţă cu nevoile actuale ale populaţiei. Strategia administraţiei locale prevede măsuri menite să îmbunatateasca condiţiile de viaţă ale locuitorilor, să ridice standardul calitativ al designului local, seviciilor şi imaginii comunei în general, să ofere oportunităţi pentru intervenţie sectorului privat fie sub forma investiţiilor directe fie sub forma parteneriatelor.
